"Impartite cu altii, supararile se injumatatesc, in timp ce bucuriile se dubleaza."

Doi barbati, ambii grav bolnavi, ocupau aceeasi incapere dintr-un spital.

Unuia dintre ei i se ingaduise sa se ridice din pat timp de o ora in fiecare dupa-amiaza, pentru a permite eliminarea lichidului din plamani.Patul sau era alaturi de unica fereastra din camera.Celalalt trebuia sa stea tot timpul intins in pat.Cei doi au stat de vorba ore-n sir.

Au vorbit despre sotiile si familiile lor, despre casele lor, despre munca lor, au depanat amintiri din armata, sau din vacantele petrecute.
In fiecare dupa-amiaza, cand cel de langa fereastra se ridica, isi petrecea timpul descriindu-i celuilalt ceea ce vedea ca se intampla dincolo de geamul ferestrei.
Celalalt incepu astfel sa traiasca pentru acea scurta ora zilnica in care lumea sa era inviata de culoarea si ceea ce se intampla in lumea de afara. Fereastra dadea intr-un parc cu un lac. Rate si lebede se jucau in apa, in timp ce copiii se jucau cu barcutele. Tineri indragostiti mergeau mana in mana printre flori de toate culorile, in timp ce in departare se ghicea prezenta orasului.Pe masura ce omul de langa fereastra descria cu de-a amanuntul toate acestea, cel din pat inchidea ochii, imaginandu-si aceasta scena pitoreasca.
Intr-o dupa-amiaza calda, omul de langa fereastra descrise o parada trecand.
Desi celalalt nu putea auzi orchestra, putea insa, cu ochii mintii, sa vada ceea ce celalalt descria cu atat de multe detalii sugestive.

Si asa trecura zile, saptamani si luni.
Intr-o dimineata, venind asistenta de serviciu pentru a le aduce apa pentru a se spala, aceasta gasi trupul lipsit de viata al omului de langa fereastra, care se savarsise in pace, in timpul somnului..Femeia se intrista, si chema personalul pentru a lua corpul neinsufletit.

La vremea cand considera potrivit, celelalt ceru ca, daca se poate, sa fie mutat langa fereastra. Asistenta fu bucuroasa sa-i indeplineasca dorinta, si dupa ce se asigura ca totul este cum se cuvine, il lasa singur.
Incet, greu si dureros, reusi sa se ridice in capul oaselor, pentru a vedea, pentru prima data cu ochii sai, lumea de afara.Incordandu-se, se intoarse apoi spre fereastra de langa pat. Si in fata ochilor vazu un zid gol.
Omul o intreba pe asistenta cum putuse vedea fostul sau coleg de camera, care-i descrisese atat de multe minunatii vazute pe fereastra. Asistenta raspunse ca omul fusese orb, si nu putuse vedea nici macar zidul gol..Si, adauga ea, 'Poate ca a vrut doar sa va incurajeze pe dumneavoastra.'

Epilog:
Este o imensa bucurie in a-i face fericiti pe ceilalti, in ciuda greutatilor propriei existente.
Impartite cu altii, supararile se injumatatesc, in timp ce bucuriile se dubleaza.

Fabula - Ambitia unei broscute

A fost odată un grup de broscuţe care voiau să se ia la întrecere. Ţelul lor era să ajungă în vârful unui turn foarte înalt. Se adunaseră deja mulţi spectatori, pentru a urmări cursa şi pentru a le încuraja pe broscuţe. Cursa urma să înceapă… Totuşi, dintre spectatori nu credea nici unul că vreuna din broscuţe va reuşi să ajungă în vârful turnului. Tot ce se auzea era exclamaţii de genul:

- Oh, ce obositor! Nu vor reuşi niciodată să ajungă sus!

sau:

- Nici nu au cum să reuşească, turnul este mult prea înalt!

Broscuţele începuseră să abandoneze… Cu excepţia uneia singure, care se căţăra vioaie mai departe. Spectatorii continuau să strige:

- E mult prea obositor! Nu va putea nimeni să ajungă sus!

Tot mai multe broscuţe se resemnau şi abandonau… Doar una singură se căţăra consecvent mai departe… Nu voia cu nici un chip să abandoneze. În final, renunţaseră toate, cu excepţia acelei broscuţe care, cu o imensă ambiţie şi rezistenţă, a reuşit să ajungă singură în vârful turnului! După aceea, toate celelalte broscuţe şi toţi spectatorii au vrut să afle cum a reuşit broscuţa să ajungă totuşi în vârf, după ce toate celelalte se văzuseră nevoite să abandoneze cursa. După ce broscuţa a coborât, unul dintre spectatori se duse la ea s-o întrebe cum de a reuşit să facă un efort atât de mare şi să ajungă în vârful turnului. Aşa se află că broscuţa învingătoare era surdă."

Acum, va las pe voi sa extrageti invatamintele.. Eu una, o sa raman surda la urletul tacerii voastre..

Avalansa provocata de rostogolirea unui bulgare (din categoria : Discutii cu Nobody)

Ploua, ploua, ploua, ploua,
Vreme de betie
Si s-asculti, s-ascluti pustiul,
Ce melancolie!
Ploua,ploua..
Bacovia – foarte potrivit la momentul asta. Poate in alte circumstante, mi s-ar fi parut romantica, vremea asta.Ati zice voi, ca-i vreme de facut copii, dar la starea pe care o am.. NU! Astazi Doamne-Doamne rezoneaza cu sufletul meu. Pe cand imi beam cafeau, in zorii zilei, imi planuiam activitatea.. intai fac aia, apoi cealalta, o dreg si pe aia..etc. Suna bine..Cu entuziasm, mi-am suflecat bretelutele si m-am apucat de treaba.. First, trebuia sa-mi formatez calculatorul, lucru care oricum dura cateva ore..Ei bine, acum o sa dureze zile, pentru ca mi s-a stricat DVD-writer-ul, si cine stie cand o sa-mi pot permite sa cumpar unul. Imi spun in sine “Nu dispera, Ancuta, Nu dispera..Lasa ca se rezolva..” Incerc cu incapatanare sa ma relaxez, dar ghinionul meu!.. pisica tocmai atunci s-a hotarat sa faca niste ghidusii, pe care nu i le-am suportat, desi in alte conditii m-ar fi amuzat.Acest lucru a dus la o discutie nu tocmai prieteneasca si plina de “amabilitati” cu Patratel (sotul meu).. Continui sa-mi vorbesc in soapta “ Nu dispera, Ancuta.. Lasa ca trece..” Ma hotarasc sa verific pe ce loc mai suntem in Google cu blogul nostru si constat consternata ca un deontolog, pe nume Dan Gheorghe a abuzat de increderea mea (pentru ca l-am acceptat ca prieten pe blog) si acum apare pe Google cu blogul nostru .. i-am scris, am sperat ca are bun simt.. dar NU!
Ma uit ca nici voi nu va implicati si incep sa ma gandesc sa-l dau in colo de blog, ca si asa nu va intereseaza, ba chiar s-ar putea sa va deranjeze si oricum imi ocupa destul timp..
Si asta nu e tot! Dupa ce ca ploua afara, ploua la mine in suflet, acum imi ploua si in casa – la propriu.. Dar si cand o sa rasara soarele...

Filmul este gata

Va anunt ca avem doua filmulete, in format avi. Din pacate, sau din fericire, filmuletele depasesc 1 Gb. Pentru a le posta pe blog, trebuie sa le fragmentez in cate 10 minute, iar pentru a le pune pe transfer.ro, trebuie sa le aduc la 1 Gb. Asa ca, trebuie sa mai asteptati putin.. O sa ma consult cu Gabi sa vedem ce decizie luam. Pentru ca intr-un fragment de 10 minute.. nici nu stiu ce sa postez..

Feed - back - parerea lui Gabi

Cu surprindere am observat ca foarte putini dintre noi au fost atrasi de aceasta forma normala a dialogului, de schimbul nesimulat de opinii, de extragerea din feedback-ul celorlalti a unor invataminte ce pot sa ne imbogateasca propria experienta. Si totul incepe prin respectul interlocutorului, atunci cand acesta isi merita acest respect, ca s-a plecat asupra celor scrise…

Caci e o forma grava de nepasare si dispret sa il poftesti pe om in casa si-apoi sa -l ignori complet. Si-n toate acestea ma refer - retineti - numai la acei oaspeti care s-au descaltat la usa, care cinstesc casa in care au intrat si n-au uitat de politicosul buna-ziua(vezi motto-ul blogului nostru).

E dureros pentru mine sa observ ca nu putem avea reactii, pareri ,sugestii ca nu putem face un schimb inteligibil de idei, prin aceasta forma de comunicare.Nu mi-a placut niciodata ideea "viata e mult mai frumoasa de cand ne ignoram reciproc.“ si sunt surprins placut de reactia pozitiva pe care a abordat-o atat Dimitra de care nu mai stiam nimic de cca 10 ani precum si stilul onest si sincer a lui Dan care a recunoscut ceea ce era de recunscut ,dar totusi a venit cu ceva nou pe blog.Tin sa-i felicit si sa le multumesc ca prin ei reusim sa fim ceea ce ne-am propus -un GRUP UNIT.

Tema de dezbatere, propusa de Gabriel Panait

"Intelectul are nevoie de discutii, de confruntari, de dezbateri de idei, doar astfel se poate dezvolta. Daca reincalziti intelectul prin multe manifestari de simpatie si gingasie, acesta, in loc sa se puna la treaba, adoarme, in timp ce frigul, adica opozitiile, obstacolele de invins, ii convin. Dificultatile, incercarile va zguduie si va obliga sa reactionati, si aceasta le avantajeaza: ele va fac sa ganditi, sa va dezvoltati perspicacitatea, prudenta. Cat despre evenimentele agreabile, ele va influenteaza inima, o impulsioneaza sa devina generoasa, iubitoare, calduroasa. Oricare ar fi evenimetele agreabile sau dificultatile, trebuie sa observati ce calitati din voi ele le ating, pentru a munci mai bine, si intr-un caz si in celalalt."

Mai multe ...Pozeeeeeeee

Am mai completat cu cateva fotografii (tot de la Georgica)..











V-am mai pus cateva poze - de la Georgica.. asa doar ca sa va incit :D ! Haideti si ceilalti cu fotografiile - Gabi, Sonia..haideti fetelor - vrem POZE!
























Ma stradiuesc sa gasesc o forma mai frumoasa de vizualizare a fotografiilor, dar (ca un paradox) pur si simplu nu am avut timp..

A doua dovada in imagini trimise de Valeria Tudor

Iata ca ni s-a alturat si Valeria Tudor si nu oricum, ci cu poze din 15 mai.2009:













Mai sunt cateva, dar o sa le atasez putin mai tarziu. O rugam pe Valeria sa se inscrie si ea la "Persoane interesate", pentru a deveni membru cu drepturi depline al comunitatii noastre.
Multumim Vali.

Prima dovada in imagini, a reintalnirii noastre

Iata, ca Georgica ne trimite primele instantanee din cadrul reintalnirii noastre:



Multumim Georgica! Asteptam ca si alti colegi care au in posesie foografii ale acestui moment, dar nu numai (vedeti exemplul Dimitrei)sa-mi trimita si mie copii, pentru a le posta aici, astfel incat toata lumea interesata sa le poata vedea..