Din momentul in care m-a contactat Vali, am fost intr-o permanenta stare euforica pana la Marea reintalnire. Am fost fericita sa ma pot implica, prin conceperea catalogului si a invitatiei. Apoi am intrat in panica. Mi-am spus "Hei, cum o sa te prezinti in fata fostilor tai colegi, asa grasuta cum esti acum"..hm.. oricum dorinta sa va revad a fost asa de mare, incat am trecut cu relativa usurinta peste faptul ca nu ma mai incapeau rochitele.. :D
Este 15 mai, trecute de douasprezece ale amiezei! Primul pas! La usa apartamentului meu suna cineva.Ma duc sa deschid. Surprizaaa!! Erau Valeria Tudor si Amalia Rubinescu. Oh ce dor imi era! Abia atunci am realizat, ce dor imi era! Pe Vali am mai vazut-o, dar pe Amalia nu. Ce a trecut timpul! OK. Bucurie mare! Ca in adolescenta! Ne-am machiat, ne-am parfumat si acum gata!.. urmatorul pas.. Valeria ne duce cu "buburuza ei" catre Agronomie. Emotii, emotii si iar emotii! Ne mai recunoastem?! Vom vedea..
Trebuie sa recunosc ca nu v-am recunoscut pe toti..Si stiu sigur ca nici voi nu m-ati recunoscut pe mine..In fine, e momentul inceperii cursului festiv..Sunt profund dezamgita sa constat ca din din toti profesorii nostrii, au fost prezenti numai trei: domnul profesor ROSCA Ioan, domnul profesor DINCA Nicolae si nu in cele din urma domnul profesor CIONTU Costica - actualmente DECAN al facultatii. Le multumesc pentru prezenta si pentru timpul acordat, dar sunt dezolata de lipsa celorlalti.. Asta dovedeste cat de insignifianti suntem..
Trecem si peste acest mic deficit.. si ajungem la prezentari..vreau sa spun REprezentari.. :D. Sunt mandra de voi. Am constatat ca majoritatea lucrati in domeniul agricol, ceea ce e foaaarte interesant, ca va merge bine ceea ce e si mai bine si ca eu sunt singura dintre cei prezenti care nu mai are un loc de munca in momentul asta. va spun sincer ca nu m-am simtit nicidecum mai prejos decat voi. Imi cunosc valoarea, iar asta (somajul) este si el o experienta de viata..
In ceea ce priveste masa festiva, am fost usor surprinsa ca ati imbatranit! Toata lumea statea cumintica la mese.. hm.. Miscare nu prea.. Sa o punem pe seama timiditatii..
Aici imi inchei mica mea pledoarie, promitandu-va ca o sa va mai plictisesc cu asta, dar tin sa amintesc tuturor ce ati facut poze, ca ati promis sa-mi trimiteti macar o parte din ele, pentru a le posta pe blog. In ceea ce priveste filmuletul, o sa mi dureze putin pentru ca inca nu am cablu de transfer.
Postări
Facultatea- un loc unde am invatat sa gandim, nu am primit doar informatii ci am fost formati ca oameni.Acesta este beneficiul nostru, celor care am terminat facultatea...
RăspundețiȘtergereFacultatea va ramine un moment unic, in care , noi am fost figura principala.
Dupa Licenta,am devenit membrii cu drepturi depline ai tagmei ingenerilor, am inceput sa traim toate lucrurile acelea frumoase : viata, casnicie, loc de munca , copii , rate, criza si toate celelalte lucruri frumoase pe care viata ni le va oferi.
La revedere ne-am zis cu totii intr-o zi plina de lumina.
Era soarele lui iunie 1999, care ne incalzea sufletul sau emotia despartirii...
Fragezimea virstei ne balansa intre entuziasm si responsabilitate.
Eram cu totii nerabdatori sa gustam viata.
An dupa an ,am pasit in timp, am avansat si am ezitat, am implinit vise si am construit amintiri....
Virsta nu mai are fragezimea de atunci, sufletul in schimb este la fel de entuziast. Dar acum stim de ce. Impreuna am trait emotia revederii...dupa 10 de ani.
Pe 15.05.2009 a sunat iar "de intrare" pentru aceia dintre noi care au fost nerabdatori sa reinvie emotiile de odinioara, sa se privesca in ochi, unii pentru intaia oara dupa 10 ani, sa-si salute profesorii(doar 3 din pacate) si mai ales sa se simta din nou adolescenti.
Dragi colegi si actuali prieteni,victoria totdeauna vine in viata atunci cind curajul conduce...
Curaj este sa fii speriat de moarte si totus sa incaleci pe cal.
A fi curajos, nu inseamna a te arunca inainte in orice primejdie, cu orice risc, ci a fi hotarit sa fi intotdeauna de partea adevarului.
Curajul este virtutea care face posibile celelalte virtuti.
A avea curaj este deosebit de important. Poti pierde banii - e rau(mai ales acum in situatia de criza!). Poti pierde un prieten - e si mai rau. Dar daca ti-ai piedut curajul - ai pierdut aproape totul.
Daca taci atunci cind ar trebui sa vorbesti, sa stii ca esti fricos,sunt curios cati dintre noi vor avea curajul sa dialogheze pe acest "glob"(vorba europarlamentarului becali,atat de ignisifiant este ca nu merita nici sa fie scris cu litere majuscule!)Va multumesc ca existati...
si va astept aici!
Draga Gabi, multumesc pentru promptitudinea si profunzimea comentariului.Astept sa te inscrii ca membru al acestei comunitati, la "Persoane interesate". In plus se pare ca trebuie sa mai lucrez la asezarea in pagina, dar asta nu e bai.. o rezolvam in timp, asta si in functie de cate persoane vor fi implicate, cu alte cuvinte - cate comentarii vom avea. Trebuie sa rezolvam si problema mea tehnica (cablul de transfer - sau transcrierea filmuletului pe CD/DVD). Cu riscul de a deveni cicalitoare.. astept fotografii, pentru a le posta aici.. :D
RăspundețiȘtergereBuna, sunt Mali, in primul rand vreau sa incep cu felicitarile de rigoare pentru Ancuta, pentru rapiditatea deschiderii acestui blog unde avem posibilitatea sa comunicam astfel incat la urmatoare intalnire (care sper sa fie peste 5 ani)sa ne regasim intr-un numar mai mare. Cu privire la intalnire ,initial eram foarte suparata ca am fost anuntata foarte tarziu mai ales ca lucrez in Universitate si poate reuseam sa contribui la organizarea cursului festiv astfel incat pezenta profesorilor sa fie in numar mai mare.
RăspundețiȘtergereOdata cu revederea mi-am schimbat atitudinea fata de organizatori si am lasat bucuria revederii sa imi umple sufletul.Cu placere am vazut ca majoritatea colegilor au reusit sa se realizeze atat pe plan familial cat si profesional, chiar foarte multi pun in practica cele invatate in facultate(din cursuri sau copiute).
In final totul a iesit foate frumos, si tin totusi sa aduc felicitari echipei organizatoare.
P.S. alaturi de cativa colegi petrecerea a durat pana duminica seara(trei zile).
Sa ne revedem cu bine.
Sunt incantata sa vad ca incet, incet ingrosam randurile si aici pe blog.
RăspundețiȘtergereMultumesc Mali, pentru tot.Astept sa te inscrii si tu, ca de altfel toti colegii nostrii, la rubrica "Persoane interesate", pentru a devenii membru al acestei comunitati "Agro - Promotia 1999".
VA SALUT PE TOŢI,
RăspundețiȘtergereDASCĂLI ŞI PRIETENI,
DACĂ EXISTĂM A TREBUIT SĂ NE ÎNTÂLNIM,
DACA AM RAMAS PRIETENI,
TREBUIE SA NE RESPECTAM,
NUMAI ASA PUTEM DEMONSTRA CĂ
AM FOST ŞI SUNTEM PRIN VIAŢĂ CINEVA !!!
NOI ORGANIZATORII VA MULTUMIM CA ATI PARTICIPAT LA MAREA INTALNIRE DE 10 ANI, DACA
NU ERATI DE FATA, EFORTURILE NOASTRE ERAU
ZADARNICE.DACA AM GRESIT SI REVEDEREA NU A FOST LA INALTIMEA ASTEPATARILOR VOASTRE NE CEREM SCUZE , ASTEPTAM CA LA URMATOAREA INTALNIRE SA PUNEM UMARUL CU TOTII!SPER CA IN WEEKEND SA REUSIM SA NE INTALNIM CAT MAI MULTI PE ACEST BLOG, PENTRU CARE TREBUIE SA-I MULTUMIM ANCUTEI.
POATE DACA AM CONDIMENTA SI CU POZE AR FI MAI SUPER , NU?
WEEKEND PLACUT TUTUROR SI SA NE REVEDEM SANATOSI.
Parfum de mai in viata cotidiana , zambet de soare pe chipul fiecaruia , vant senin in par,ce poate fi mai frumos?!!Aspteptam un an ca sa dansam in soaptele de vant cu raze de soare si sa privim florile de cires ,sa simtim acel miros inegalabil al liliacului sa ralizam ca nimic nu poate fi mai placut ca fericirea, sa auzim primavara soptindu-ne" e timpul sa-ti traiesti viata la intensitate maxima"
RăspundețiȘtergereFrumusetea de fapt este a ochilor nostrii. Si apoi cata frumusete salasluieste in noi, atata regasim in lume, in altii, in lucruri...innebunesc de dorinta de a ma privi in oglinda, de a-mi mirosi hainele, de a-mi trece degetele prin par, de a plange cu multa amaraciune si lacrimi siroind calde pe obraji, reci pe gat, inghetate pe palme, de a inchide ochii sub soarele puternic de apus, sub vantul rece cu capul pe geam cand trenul ia o viteza nebuna, cand muzica devine sublima, dumnezeiasca, e o desfatare a mirosurilor si a simturilor, a cutremurarii.... Gasesc placerea ca pe o lege a vietii. Pacatuiesc? Ma delectez citind doar comentariile mele de pe blog. Afara miroase a primavara...apoi a carti noi... incep sa le rasfoiasc cu frenetism de parca la capatul cartii...la capatul orei, la capatul zilei...la capatul vietii...L-as putea mirosi pe Dumnezeu! Ma mai trezesc ca rad singur, ca ma mir singur, ca ma necajesc neimpartasit, ca nu ofer nimic, ca nu mangai pe nimeni [asta deja e marea intristare] ...mi se goleste sufletul de bunatate de indata ce nu mai sunt singur si mi se umplu plamanii de mirosuri fine de parfum de mai, de cirese , de liliac, de fructe nenaturale, de maini puternice...de rasetele unora care nu au facut nimic, dar cer totul....
RăspundețiȘtergereGabitza! te rog sa postezi aceste creatii literare, ca noi postari - de astazi poti face asta. Sunt prea frumoase, pentru a ramane doar ca un comentariu. Hai, sa ne delectam impreuna! Nu fi egoist "Ma delectez citind doar comentariile mele de pe blog"
RăspundețiȘtergereCeva nu este in regula! Spune-mi, nu se vad noile POSTARI? Am mai adaugat "Cod de bune maniere", "Va mai aduceti aminte?" si astazi am adaugat "Drepturi de autor" - spune-mi nu se vad?
RăspundețiȘtergerePropunerea mea pentru sapatamana viitoare este "Curs festiv 27.05.1999- remember".Astept cu nerabdare foto si filmuletul cu acel curs , eventual si comentarii.Va multumesc si va urez o sapatmana insorita in suflet si in ganduri.
RăspundețiȘtergereŞtiu că vi se pare ciudat ca va scriu altfel ca de obicei.
RăspundețiȘtergereDar eu am un alt fel de a privi lucrurile
La inceput cand Ancuta a creat blogul
V-am simtit abătuţi, trişti, necomunicativi
Credeam ca a-ti uitat să râdeţi,
Să plămădiţi cuvinte indicibile
Care să va cuprindă viaţa.
Eu, dupa cum a-ti observat sunt altfel
Pornit pe o cale de lumină
Iertaţi-mi bucuria din suflet, din ochi, de pe buze
Am invata sa ma bucur de ziua
de ieri, de ziua de azi, de ziua de mâine
De soare şi lună ,de flori si copaci
De alb şi de negru de frumusetea culorilor
(pe care Ancuta le manuieste atat de frumos!)
Eu nu ştiu să fiu trist, stiu doar sa ma bucur,
Sentiment care-mi vine din suflet.
Haideti sa invatam impreuna
aceasta bucurie, aici si acum...
Astazi am lecturat cu bucurie comentariile pe care
le-a trimis Danut si Ancuta(de care m-am temut crezand ca abandoneaza ,dar cum o stiam lupatoare, am vazut ca nu a cedat).
Am admirat pozele din anii facultatii si va astept pe toti cu noi comentarii si subiecte.
Multumesc Gabi. :"> - adica am rosit de placere (pentru laudele aduse). Nici "eu nu stiu sa fiu trista, stiu doar sa ma bucur"
RăspundețiȘtergere